.

.

joi, 2 iulie 2015

Nu am stiut niciodata.

.Nu am stiut niciodata sa pozez sub diferite masti: nu mi-a ieșit falsa modestie care prinde atat de bine; nu am reusit să fiu omul lingusitor, dimpotriva, am preferat mereu varianta fara„photoshop” a lucrurilor-chiar daca pentru asta am avut de pierdut.

Nu am stiut niciodata sa-mi ofer rezerve pentru sufletul meu. Chiar dacă timpul și diferiți oameni m-au invațat ca risc atunci cand ma implic prea mult. Pentru ca eu nu pot face lucrurile doar pe jumatate.

Nu am stiut niciodata cum sa accept ca, în anumite situații, nu doar eu am fost vinovata daca lucrurile au mers prost. Asa ca m-am considerat direct responsabila nu doar pentru alegerile proaste, dar si pentru lucrurile care au mers prost.

Nu am stiut niciodata cand trebuie sa-mi deschid sufletul si cand trebuie sa pastrez distanța; de cele mai multe ori, doar le-am incurcat...... Si asa am oferit prea mult unora care nu meritau nimic, dar am ridicat barierele cat mai sus în fața unor oameni care erau doar sinceri.


Nu am stiut niciodată sa accept un „nu” ca soluție. Am strans din dinți pana am descoperit ca exista și „da” si ca, daca alții spun nu, eu sigur pot să spun da. Si asta conteaza.


Nu stiu să fiu altfel decat directa, deschisa si inchisa, sau foarte melancolica, copil și adult responsabil. Asta sunt ! Imi place sa cred ca nu ma amestec în treburile altora si ca stiu, macar atat, sa fiu o persoana de incredere...” Restul...e istorie...
http://oluptacuviata.blogspot.ro/
N.D.

duminică, 28 iunie 2015

LA MULŢI ANI DE SF. PETRU SI PAVEL.


- Fie ca sfinţii ce va protejază să va aducă multa sanatate, noroc, fericire şi împliniri. 
LA MULŢI ANI DE SF. PETRU SI PAVEL. 
http://oluptacuviata.blogspot.ro/

 

duminică, 24 mai 2015

Nu suport durerea și neputința, nici a mea, nici a altora.

De ce copii cu sindromul down sunt priviti diferit?

Am fost nevoita o saptamana,sa stau in spital.. In salon un baietel cu sindromul down si cinci paturi cu copii .
Ma gandesc ca in Romania oamenii nu au fost invatati,s-au nu au inteles,ca fiecare copil,indiferent cum se naste,are dreptul la viata,la o viata normala.
Vreau sa va povestesc de acest baietel din spital! Eram in salon cinci mame cu copilasii! Abia acum am inteles,ca oamenii sunt diferiti.
Fiecare mama incerca sa-si tina cat mai departe copilul de acest baietel de vreo 6 anisori. Ba chiar luau legatura cu infirmierele sa le mute in alt salon.
Priveam si nu-mi venea sa cred ce-mi vad ochii!
Ajunsesem de in salon am ramas doar doua mame cu copii,eu si mama copilasului cu sindromul dawn...
Nu va pot descrie in cuvinte ce prietenie s-a legat intre noi! Copii  s-au imprietenit imediat,cu toate ca baietelul nu intelegea anumite lucruri..Faptul ca lasam un copil cu probleme sa faca parte din societate,este o mare minune.
Doar asa putem sa-i ajutam!
                 
Privitil!!! Este un copil si ca el multi alti! Sa nu-i marginalizam! 
Au nevoie de toata dragostea noastra!
Si ei stiu sa zambeasca!
Sa iubim copii,indiferent cum se nasc! Ei sunt darul cel mai de pret in lume!
http://oluptacuviata.blogspot.ro/

luni, 11 mai 2015

Zi de zi cu speranță în suflet...

 
Zi de zi cu speranță în suflet
     Îmi caut fericirea printre greutățile vieții. Am învățat să mă ridic după fiecare căzătură și să mulțumesc că pot merge mai departe.
 Mă străduiesc să înțeleg câte ceva din fiecare lecție predată, din fiecare eșec, din fiecare încercare.
Am ales să mă concentrez pe tot ce este bun si intelept..
Mi-am șters lacrimile și mi-am aruncat la coș slăbiciunile și temerile.

Am ales direcții necunoscute care m-au dus în locuri din care am ieșit altcineva.
M-am acceptat, m-am iubit, m-am înțeles și am căutat să mă respect, pentru că am înțeles că nimeni altcineva nu o va face în locul meu. Mi-am eliberat sufletul de amărăciune, regret și invidie și i-am dat aripi să zboare înaintea viselor mele.

 Îmi caut împlinirea printre încercările de zi cu zi. Azi puțin. Mâine mai mult. Nu cedez. Nu plâng. Nu implor. Mă rog în schimb. Și sper.

Și seara uneori visez la ceva imposibil. Și zâmbesc în somn. Sau cel puțin așa îmi place să cred. Visez și zâmbesc pentru că știu în sufletul meu că Dumnezeu e mare.
Și că El este cu mine.
Și atâta timp cât îi simt prezența, grija, iubirea nimic nu mă poate dărâma pentru totdeauna.
N.D.
http://oluptacuviata.blogspot.ro/

Fii omul din visele tale!


Timpul și viața m-au învățat să nu păstrez în suflet decât sentimente curate și sincere.
Pentru că nu poți ști unde te va purta viața, pașii, pentru că nu ai garanția că totul va fi bine, pentru că nu poți avea certitudinea că lumea te va primi cu brațele deschise, este mai bine să porți cu tine și în tine aceste comori rare, numite sentimente.

 Să fii generos când ți se dă ocazia, să fii blând și înțelegător cu cei care par a avea nevoie de suport , să fii drăguț și fermecător cu cei din jurul tău și dacă îi poți învăța ceva de bine atunci nu ezita să-i implici în lecția ta.

 Timpul îți arată cât de mult te poți schimba, cât de mult te mulează situațiile prin care treci , cât de mult te pot afecta problemele și grijile zilnice.
Dar, tot el îți arată cât de puternic poți deveni, cât de încrezător și matur poți ajunge dacă îți oferi această șansă.

Oricine poate învăța de la celălalt. Indiferent că celălalt nu este o persoană cu multă educație, indiferent că este un om cu un handicap fizic sau pur și simplu cineva pe care îl vezi inferior ție.

 Lecțiile predate de viață sunt uneori foarte crude și dacă nu ești atent poți omite esența și concluziile.

Sufletul trebuie să păstreze puritatea și parfumul inocenței, și nu să fie încărcat de resentimente sau emoții negative. Inima trebuie să salte voioasă, iubitoare și călduță, nu trebuie să o încărcăm cu gânduri pesimiste sau idei preconcepute.

Între minte și inimă trebuie să existe un echilibru perfect, iar acest lanț invizibil care le leagă și le unește sunt sentimentele.
 Cu cât sunt mai profunde, cu cât sunt mai frumoase și mai optimiste sentimentele trăite cu atât mai mult te vei simți mai bine, mai liniștit, mai împăcat cu tine însăți.
Până și visele își aduc propria lor contribuție la starea ta de fericire interioară.

Ești o persoană mult mai frumoasă atunci când emani siguranță, blândețe, iubire și înțelegere.
Caută întotdeauna să fii omul din visele tale. Și fă tot posibilul ca să te îndrepți înspre acel obiectiv.
Fii !
N.D.
http://oluptacuviata.blogspot.ro/

miercuri, 6 mai 2015

"Iubesc încercările lui Dumnezeu''''

"Iubesc încercările lui Dumnezeu'' . Le iubesc pentru ca simt că îmi dau de lucru cu mine .... 
________NOAPTE BUNĂ!_______
http://oluptacuviata.blogspot.ro/
N.D.

marți, 5 mai 2015

Aveti curaj!

Am întâlnit, în ultimul timp, aproape numai oameni speriaţi de ziua de mâine, sătui de realitatea ce-i înconjoară, dezolaţi că nu există soluţii de iesire din această vâltoare ce nu le aduce decât stres, oboseală şi suferinţă. Și toţi justifică faptul că rămân în acest tipar şi fac lucrurile pe care le fac ,pentru că” n-am ce face, trebuie să fac ceva ca să trăiesc!”
Nu este chiar asa.........
Viata merita traita cu bune si rele.

Suntem. 
Trăim. 
Pentru îndeplinirea celorlalte condiţii există două mijloace : Intuiţia şi imaginaţia. 
Cele două nasc creativitate. Și amândouă au o rădăcină comună de o putere nebănuită şi infinită: CREDINȚA. Acum avem tot ce ne trebuie ca să trăim pentru a face şi nu invers.
Sigur că atunci când ai credinţă, automat se activează şi CURAJUL.
Știm cine suntem, ce daruri avem, ştim că nu ni le poate lua nimeni. 
Nu vă temeţi, că nu vă lasă Dumnezeu să plecaţi până nu vă vine vremea, aşa că nu mai faceţi forţat lucruri numai ”ca să puteţi trăi”. 
Gândiţi-vă la vorba aia: ”dacă ai o meserie care îți aduce bucurie, nu munceşti toată viaţa!”
Aveţi curaj! Intuiţia şi imaginaţia vă ajută să schimbaţi ceea ce vă împovărează...

Asta fac si eu...Am: Credinta si Speranta !!!!!!!
Multa speranta.............
Daca inamplator intrati pe acest blog,va invit cu tot sufletul si pe un alt blog al meu.Un blog diferit de acesta...Un blog in care SPERANTA nu moare..
http://oluptacuviata.blogspot.ro/
Va multumesc!
N.D.